Apa in organismul uman

Nu încape nici o îdoiala, ca dintre toate substantele care intra în corpul omenesc si în cel al animalelor, apa sta pe primul loc în ceea ce priveste cantitatea. Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat, înca din secolul trecut sa calculeze proportia de apa din organismul uman. Cum a procedat? El a cântarit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate. Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeasi înltime si cu trasaturi fizice cât mai asemanatoare mumiilor respective. prin acest procedeu, el a determinat ca apa are o proportie de 90 % în organismul uman. Cifra este prea ridicata. Acest lucru se explica pentru ca uscarea prelungita a mumiilor a dus si la pierdera unor substante solide din corpul lor alaturi de apa.
Ulterior s-au facut cercetari mai precise, care au aratat nu numai câta apa este în organismul uman, dar si chiar câta apa contin tesuturile din care este alcatuit. În medie, un om care cântareste 65 de kilograme poate fi sigur ca aproximativ 41 de kilograme (63-70 %) din organismul sau este apa. Aceasta proportie este valabila si pentru alte animale: câine, pisica, iepure, în general animalele cu sânge cald au aceeasi proportie de apa în organism ca si omul si mai mult au aceeasi proportie de apa în tesuturi ca si omul.

Rolul apei în organism
Apa reprezinta un excelent dizolvant pentu multe substante si este mediul în care se desfasoara cele mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor si deci de viata. Rolul apei în organismul uman este foarte mare. Chimistii stiu foarte bine ce se întâmpla când vor ca doua substante sa reactioneze între ele. De exemplu din carbonatul de sodiu si sulfatul de cupru (piatra vânata) va rezulta carbonat de cupru si sulfat de sodiu. Daca se amesteca cele doua pulberi pur si simplu aceasta reactie nu va avea loc. Este nevoie ca substantele sa fie dizolvate în prealabil în apa pentru ca reactia sa aiba loc.
În organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura, energie si la metabolismul necesar vietii. Aceste reactii au nevoie de un mediu apos, altfel substantele nu se pot desface în ioni iar reactiile nu pot avea loc.

Pe lânga aceasta apa însasi ese un electrolit slab, care se disociaza în ion de hidrogen (H+) si hidroxil (OH-). Acessi ioni au proprietati catalitice, ei accelerând un numar considerabil de reactii care în mod normal ar dura zile întregi, în prezente ionilor reactiile au loc în câteva secunde.
Apa are si proprietatea de a acumula si de adegaja caldura prin evaporare. Aceste însusiri ale apei au un rol foarte important în fiziologia termoreglarii. La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primeste mult mai multa caldura decât are nevoie. Daca aceasta caldura nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit. Din fericire organismul dispune de serie de mijloace de eliminare a caldurii. Schimbarea apei din stare lichida în stare gazoasa presupune o pierdere de caldura de la corpul unde se afla apa. În corpul omenesc fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii (transpiratie) la temperatura camerei înlesneste pierdera a 580 de calorii mici.